Informaţii utile cetăţenilor

Atribuţiile Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simplecu privire la activitatea de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor simple electronice şi a paşapoartelor simple temporare:
- soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice şi a paşapoartelor simple temporare, în conformitate cu prevederile legii;
- administrează şi gestionează Registrul Judeţean de evidenţă a paşapoartelor şi valorifică datele cuprinse în acesta;
- asigură furnizarea permanentă, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a persoanelor, a informaţiilor necesare actualizării Registrului naţional de evidenţă a paşapoartelor simple electronice şi a paşapoartelor simple temporare;
- organizează la nivelul judeţului gestionarea şi controlul eliberării paşapoartelor;
- asigură soluţionarea contestaţiilor depuse la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple.
- elibereaza adeverinţe privind limitarea dreptului la libera circulaţie în străinătate la cererea titularului, care va prezenta cu această ocazie chitanţa prin care se face dovada achitarii taxei consulare în valoare de 22 lei, plătită la Trezorerie.
Cetăţenii români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 248 / 2005 au garantat dreptul la libera circulaţie şi, în mod corespunzător, au dreptul la eliberarea, deţinerea şi folosirea unui paşaport în condiţiile legii.

Paşaportul face dovada identităţii şi cetăţeniei titularului şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului internaţional de călători.
În străinătate, paşaportul dă dreptul titularului la asistenţă şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României.

Paşaportul este proprietatea statului român.

Tipurile de paşapoarte eliberate cetăţenilor români în condiţiile legii sunt: diplomatic, de serviciu, simplu electronic şi simplu temporar.
Paşapoartele simple electronice şi paşapoartele simple temporare se eliberează de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, cetăţenilor români care nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate.
Paşapoartele simple electronice şi paşapoartele simple temporare se păstrează de către titulari, care au obligaţia de a nu le înstrăina, cu excepţia situaţiilor în care documentele se reţin de autorităţile competente sau se depun la misiunile diplomatice ori oficiile consulare străine, în vederea aplicării vizei.
Paşapoartele simple electronice şi paşapoartele simple temporare ale minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani se păstrează de către părinţii acestora, reprezentanţii legali sau, după caz, de către însoţitori, atunci când minorii se deplasează în străinatate împreună cu alte persoane, în condiţiile prezentei legi.

Paşapoartele simple electronice şi paşapoartele simple temporare pot fi reţinute numai de către organele de poliţie, autorităţile judiciare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, precum şi cele pentru evidenţa persoanelor, doar în cazul în care situaţia o impune, pentru exercitarea atribuţiilor specifice prevăzute de lege. În aceste situaţii autorităţile care reţin paşapoartele au obligaţia să elibereze titularului o dovadă care să ateste faptul că paşaportul a fost reţinut, precum şi motivele care au stat la baza acestei măsuri.

Valabilitatea paşapoartelor

Valabilitatea paşapoartelor simple electronice este stabilită dupa cum urmează:
• 3 ani pentru persoanele care nu au implinit 6 ani;
• 5 ani pentru persoanele care au implinit vârsta de 6 ani

Valabilitatea paşapoartelor simple temporare este de 12 luni

Termenele de eliberare

Paşapoartele simple electronice se eliberează în 14 zile calendaristice.
Termenul pentru soluţionarea cererilor de eliberare a pasapoartelor simple temporare, nu poate fi mai mare de 3 zile lucrătoare.

Eliberarea dovezilor privind dreptul de folosire a paşaportului:
- cererea formulată în scris de solicitant, care trebuie să cuprindă: nume, prenume, data şi locul naşterii, domiciliul stabil, seria şi numărul paşaportului şi motivul pentru care solicită adeverinţa;
- copii ale paşaportului şi actului de identitate;
- chitanţa prin care face dovada achitării taxei consulare în valoare de 22 lei (RON) - (se poate achita la Trezorerie);

Protecţia datelor cu caracter personal

1. Legislativ

1. Legislaţia comunitară (acqiuis relevant)

- convenţia de Implementare a Acordului Schengen – art.102-118-protecţia datelor personale în SIS şi art. 126-130 – protecţia datelor cu caracter personal;
- convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981;
- directiva Consiliului 95/46/EC a Parlamentului European şi Consiliului European din 24 octombrie 1995 cu privire la protecţia persoanelor referitoare la procesarea datelor personale şi la libera circulaţie a acestor date (OJ L 281, 23.11.1995, p.31);
- directiva 2002/58/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 12.07.2002 privind procesarea datelor şi protecţia intimităţii în sectorul comunicaţiilor electronice;
- regulamentul (EC) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor cu privire la procesarea datelor personale de către instituţiile şi organismele comunitare şi la libera circulaţie a acestor date.

2. Legislaţia internă

- l egea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţia a acestor date;
- legea nr. 682/2001 privind ratificarea de către România a Convenţiei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981;
- legea nr. 102/2005 privind înfiinţarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

II. Definiţii

- date cu caracter personal – orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, este acea persoană care poate fi identificată direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
- prelucrarea datelor cu caracter personal – orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea;
- stocarea – păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
- sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal – orice structură organizată de date cu caracter personal, accesibilă potrivit unor criterii determinate, indiferent dacă această structură este organizată în mod centralizat ori descentralizat sau este repartizată după criterii funcţionale sau geografice;
- operator – orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; dacă scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, care este desemnată ca operator prin acel act normativ sau în baza acelui act normativ;
- persoană împuternicită de către operator – o persoană fizică sau juridică de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care prelucrează date cu caracter personal pe seama operatorului;
- terţ – orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, alta decât persoana vizată, operatorul ori persoana împuternicită sau persoana care sub autoritatea directă a operatorului sau a operatorului sau a persoanei împuternicite, sunt autorizate să prelucreze date;
- destinatar – orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, căreia îi sunt dezvăluite date, indiferent dacă este sau nu terţ; autorităţile publice cărora li se comunică date în cadrul unei competenţe speciale de anchetă nu vor fi considerate destinatari;
- date anonime – date care, datorită originii sau modalităţi specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă.

III. Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal
Extras din legea nr. 677/2001

ART. 12 Informarea persoanei vizate
(1) În cazul în care datele cu caracter personal sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care această persoană posedă deja informaţiile respective:
a) identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informaţii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; dacă furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie şi consecinţele refuzului de a le furniza; existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
(2) În cazul în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează dezvăluirea acestora către terţi, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care persoana vizată posedă deja informaţiile respective:
a) identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informaţii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care prelucrarea datelor se face în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, ori în orice alte situaţii în care furnizarea unor asemenea informaţii se dovedeşte imposibilă sau ar implica un efort disproporţionat faţă de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum şi în situaţiile în care înregistrarea sau dezvăluirea datelor este expres prevăzută de lege.

ART. 13 Dreptul de acces la date
(1) Orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului că datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta. Operatorul este obligat, în situaţia în care prelucrează date cu caracter personal care privesc solicitantul, să comunice acestuia, împreună cu confirmarea, cel puţin următoarele:
a) informaţii referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în vedere şi destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele;
b) comunicarea într-o formă inteligibilă a datelor care fac obiectul prelucrării, precum şi a oricărei informaţii disponibile cu privire la originea datelor;
c) informaţii asupra principiilor de funcţionare a mecanismului prin care se efectuează orice prelucrare automată a datelor care vizează persoana respectivă;
d) informaţii privind existenţa dreptului de intervenţie asupra datelor şi a dreptului de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
e) informaţii asupra posibilităţii de a consulta registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal, prevăzut la art. 24, de a înainta plângere către autoritatea de supraveghere, precum şi de a se adresa instanţei pentru atacarea deciziilor operatorului, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(2) Persoana vizată poate solicita de la operator informaţiile prevăzute la alin. (1), printr-o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată. În cerere solicitantul poate arăta dacă doreşte ca informaţiile să îi fie comunicate la o anumită adresă, care poate fi şi de poştă electronică, sau printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure că predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat să comunice informaţiile solicitate, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei opţiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).
(4) În cazul datelor cu caracter personal legate de starea de sănătate, cererea prevăzută la alin. (2) poate fi introdusă de persoana vizată fie direct, fie prin intermediul unui cadru medical care va indica în cerere persoana în numele căreia este introdusă. La cererea operatorului sau a persoanei vizate comunicarea prevăzută la alin. (3) poate fi făcută prin intermediul unui cadru medical desemnat de persoana vizată.
(5) În cazul în care datele cu caracter personal legate de starea de sănătate sunt prelucrate în scop de cercetare ştiinţifică, dacă nu există, cel puţin aparent, riscul de a se aduce atingere drepturilor persoanei vizate şi dacă datele nu sunt utilizate pentru a lua decizii sau măsuri faţă de o anumită persoană, comunicarea prevăzută la alin. (3) se poate face şi într-un termen mai mare decât cel prevăzut la acel alineat, în măsura în care aceasta ar putea afecta bunul mers sau rezultatele cercetării, şi nu mai târziu de momentul în care cercetarea este încheiată. În acest caz persoana vizată trebuie să îşi fi dat în mod expres şi neechivoc consimţământul ca datele să fie prelucrate în scop de cercetare ştiinţifică, precum şi asupra posibilei amânări a comunicării prevăzute la alin. (3) din acest motiv.
(6) Prevederile alin. (2) nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.

ART. 14 Dreptul de intervenţie asupra datelor
(1) Orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit:
a) după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi, în special a datelor incomplete sau inexacte;
b) după caz, transformarea în date anonime a datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi;
c) notificarea către terţii cărora le-au fost dezvăluite datele a oricărei operaţiuni efectuate conform lit. a) sau b), dacă această notificare nu se dovedeşte imposibilă sau nu presupune un efort disproporţionat faţă de interesul legitim care ar putea fi lezat.
(2) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) persoana vizată va înainta operatorului o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată. În cerere solicitantul poate arăta dacă doreşte ca informaţiile să îi fie comunicate la o anumită adresă, care poate fi şi de poştă electronică, sau printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure că predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat să comunice măsurile luate în temeiul alin. (1), precum şi, dacă este cazul, numele terţului căruia i-au fost dezvăluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei opţiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).

ART. 15 Dreptul de opoziţie
(1) Persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare. În caz de opoziţie justificată prelucrarea nu mai poate viza datele în cauză.
(2) Persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, în mod gratuit şi fără nici o justificare, ca datele care o vizează să fie prelucrate în scop de marketing direct, în numele operatorului sau al unui terţ, sau să fie dezvăluite unor terţi într-un asemenea scop.
(3) În vederea exercitării drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) persoana vizată va înainta operatorului o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată. În cerere solicitantul poate arăta dacă doreşte ca informaţiile să îi fie comunicate la o anumită adresă, care poate fi şi de poştă electronică, sau printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure că predarea i se va face numai personal.
(4) Operatorul este obligat să comunice persoanei vizate măsurile luate în temeiul alin. (1) sau (2), precum şi, dacă este cazul, numele terţului căruia i-au fost dezvăluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei opţiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (3).

ART. 16 Excepţii
(1) Prevederile art. 12, 13, ale art. 14 alin. (3) şi ale art. 15 nu se aplică în cazul activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (5), dacă prin aplicarea acestora este prejudiciată eficienţa acţiunii sau obiectivul urmărit în îndeplinirea atribuţiilor legale ale autorităţii publice.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile strict pentru perioada necesară atingerii obiectivului urmărit prin desfăşurarea activităţilor menţionate la art. 2 alin. (5).
(3) După încetarea situaţiei care justifică aplicarea alin. (1) şi (2) operatorii care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 2 alin. (5) vor lua măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor vizate.
(4) Autorităţile publice ţin evidenţa unor astfel de cazuri şi informează periodic autoritatea de supraveghere despre modul de soluţionare a lor.

ART. 17 Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale
(1) Orice persoană are dreptul de a cere şi de a obţine:
a) retragerea sau anularea oricărei decizii care produce efecte juridice în privinţa sa, adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate, destinată să evalueze unele aspecte ale personalităţii sale, precum competenţa profesională, credibilitatea, comportamentul său ori alte asemenea aspecte;
b) reevaluarea oricărei alte decizii luate în privinţa sa, care o afectează în mod semnificativ, dacă decizia a fost adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date care întruneşte condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Respectându-se celelalte garanţii prevăzute de prezenta lege, o persoană poate fi supusă unei decizii de natura celei vizate la alin. (1), numai în următoarele situaţii:
a) decizia este luată în cadrul încheierii sau executării unui contract, cu condiţia ca cererea de încheiere sau de executare a contractului, introdusă de persoana vizată, să fi fost satisfăcută sau ca unele măsuri adecvate, precum posibilitatea de a-şi susţine punctul de vedere, să garanteze apărarea propriului interes legitim;
b) decizia este autorizată de o lege care precizează măsurile ce garantează apărarea interesului legitim al persoanei vizate.

ART. 18 Dreptul de a se adresa justiţiei
(1) Fără a se aduce atingere posibilităţii de a se adresa cu plângere autorităţii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiţiei pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost încălcate.
(2) Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanţei competente pentru repararea acestuia.
(3) Instanţa competentă este cea în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul. Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru.

CAP. 5 Confidenţialitatea şi securitatea prelucrărilor

ART. 19 Confidenţialitatea prelucrărilor
Orice persoană care acţionează sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite, inclusiv persoana împuternicită, care are acces la date cu caracter personal, nu poate să le prelucreze decât pe baza instrucţiunilor operatorului, cu excepţia cazului în care acţionează în temeiul unei obligaţii legale. ”

IV. Drepturi ale cetăţenilor străini în ceea ce priveşte protecţia datelor personale

Conform art.18 şi 26 din Constituţia României, republicată, cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor garantată de Constituţie şi de alte legi iar autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată, fără a face distincţie între cetăţenii români şi străini.
De asemenea, legea cadru în domeniul protecţie persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (Legea nr.677/2001, cu modificările şi completările ulterioare) are ca scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice , în special a dreptului la viaţa intimă, familiară şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, fără a face distincţie între cetăţenii români şi străini. De asemenea, această lege se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, române sau străine, de drept public sau de drept privat, indiferent dacă au loc în sectorul public sau în sectorul privat.(art.2 alin.6).
În acest context, în virtutea dispoziţiilor legale indicate cadrul normativ intern asigură o protecţie similară celor două categorii de persoane (cetăţeni români şi străini).

V. Plângeri adresate direct ANSPDCP

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este autoritate publică, autonomă şi independentă, cu personalitate juridică care monitorizează şi controlează sub aspectul legalităţii prelucrării de date cu caracter personal care cad sub incidenţa Legii nr. 677/2001.

Contact:
Str. Olari nr. 32, sectorul 2 Bucureşti
Tel:+ 40-21-252.55.99
fax:+ 40-21-252.57.57
E-mail:anspdcp@dataprotection.ro

Extras din Legea nr. 677/2001

Art. 25 Plângeri adresate autorităţii de supraveghere

(1) În vederea apărării drepturilor prevăzute de prezenta lege persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări care cade sub incidenţa prezentei legi pot înainta plângere către autoritatea de supraveghere. Plângerea se poate face direct sau prin reprezentant. Persoana lezată poate împuternici o asociaţie sau o fundaţie să îi reprezinte interesele.
(2) Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost introdusă anterior.
(3) În afara cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent şi ireparabil, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelaşi conţinut către operator.
(4) În vederea soluţionării plângerii, dacă apreciază că este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia persoana vizată, operatorul şi, dacă este cazul, persoana împuternicită sau asociaţia ori fundaţia care reprezintă interesele persoanei vizate. Aceste persoane au dreptul de a înainta cereri, documente şi memorii. Autoritatea de supraveghere poate dispune efectuarea de expertize.
(5) Dacă plângerea este găsită întemeiată, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. d). Interdicţia temporară a prelucrării poate fi instituită numai până la încetarea motivelor care au determinat luarea acestei măsuri.
(6) Decizia trebuie motivată şi se comunică părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii.
(7) Autoritatea de supraveghere poate ordona, dacă apreciază necesar, suspendarea unora sau tuturor operaţiunilor de prelucrare până la soluţionarea plângerii în condiţiile alin. (5).
(8) Autoritatea de supraveghere se poate adresa justiţiei pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege persoanelor vizate. Instanţa competentă este Tribunalul Municipiului Bucureşti. Cererea de chemare în judecată este scutită de taxa de timbru.
(9) La cererea persoanelor vizate, pentru motive întemeiate, instanţa poate dispune suspendarea prelucrării până la soluţionarea plângerii de către autoritatea de supraveghere.
(10) Prevederile alin. (4) - (9) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care autoritatea de supraveghere află pe orice altă cale despre săvârşirea unei încălcări a drepturilor recunoscute de prezenta lege persoanelor vizate.