Judeţul Olt are ca vecinătăţi la nord-vest judeţul Vâlcea, în est Argeş şi Teleorman, iar ca judeţ vecin în vest Doljul, Dunărea reprezentând atât limita judeţului nostru, cât şi o porţiune din hotarul ţării cu Bulgaria pe o lungime de 47 km. De la limita de nord a judeţului, până în apropiere de Slatina, reşedinţa acestuia, se întinde zona de dealuri subcarpatice, iar la sud de aceasta, până la Dunăre, se desfăşoară Câmpia Boianului, subunitate a marii Câmpiei Române, în partea stângă oraşul centru fiind mărginit de râul Olt a cărui vale – valea Oltului – reprezintă o adevărată axă a teritoriului judeţului. Poziţia geografică şi relieful determină, în mare măsură şi manifestarea elementelor climatice, pe întinderea judeţului, clima, ca şi în întreaga ţară fiind temperat continentală, manifestându-se prin ierni aspre şi veri uscate.

Istoria judeţului Olt se remarcă prin continuitate şi particularitate. Poziţia geografică, varietatea formelor de relief, clima favorabilă, resursele naturale au oferit condiţii prielnice dezvoltării societăţii omeneşti. Descoperirile arheologice efectuate pe Văile Olteţului, Oltului şi Dârjovului evidenţiază primele forme de vieţuire ale oamenilor pe teritoriul României de astăzi. Epocile ulterioare sunt mai bine reprezentate. Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vădastra, Fărcaşele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drăgăneşti, Optaşi, Mogoşeşti.
Cea mai importantă mărturie a preistoriei o constituie cultura Vădastra caracterizată printr-o ceramică decorată, apreciată drept cea mai înaltă expresie a ceramicii neoliticului european. În epoca bronzului aşezările umane se înmulţesc. Este perioada în care îşi fac prezenţa triburi războinice care vor determina o nouă structurare etnică şi lingvistică – indo-europenizarea. Procesul a fost complex şi îndelungat, având ca rezulat cristalizarea marelui areal tracic, din care, peste milenii se va desprinde neamul geto-dacilor.
În judeţul Olt sunt cunoscute peste 60 de aşezări geto-dace, dava de la Sprâncenata constituind un exemplu tipic pentru perioada clasică a civilizaţiei geto-dace fiind un important centru economic, comercial, politic şi religios al triburilor de pe valea Oltului Inferior. După primul război daco-roman 101-102, Oltenia a fost inclusă în Imperiul Roman.

În urma reorganizării administrative a Daciei de către împăratul Marcus Aurelius – teritoriul Olteniei formează Dacia Malvensis cu capitala la Romula-Malva. În judeţul Olt sunt cunoscute două oraşe romane extrm de importante : Romula şi Sucidava, castrele de la Slăveni şi Enoşeşti şi aşezări rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Fărcaşele, legătura între acestea făcându-se prin drumuri de piatră folosite atât în scopuri militare cât şi comerciale.
Retragerea aureliană – anul 271 - nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor, ci continuitatea lor în timpul marilor migraţii din sec. IV – VIII – aspectul cultural daco-romanic este cunoscut în istoria noastră sub numele de Ipoteşti-Cândeşti – zona fiind inserată în vatra etongenezei româneşti. În cadrul organizării administrative a Ţării Româneşti, Slatina devine capitala judeţului Olt, judeţ menţionat documentar pentru întâia oară în hrisovul din 26 aprilie 1500 din vremea lui Radu cel Mare.
Istoria judeţului este racordată la marile evenimente ale devenirii şi afirmării noastre naţionale. Locuitorii Oltului au luat parte la acţiunea revoluţionară de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, sprijinind programul acestuia – prezentat la Slatina unde Tudor s-a oprit între 4 şi 10 martie.

Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească a izbucnit în fostul judeţ Romanaţi, unde, pe Câmpia Islazului s-a citit proclamaţia şi s-a format guvernul provizoriu.
La evenimentele premergătoare Unirii Principatelor Române, finalizată la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.
Judeţele Olt şi Romanaţi, dată fiind poziţia lor strategică, au contribuit masiv la susţinerea efortului uman şi economic impus ţării de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Războiul pentru Independenţă s-au înrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobanţi, Escadroanele 3 Romanaţi şi 4 Olt din Regimentul 1 Călăraşi şi Batalionul de Miliţie. O filă glorioasă în cartea istoriei naţionale au scris slătinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanţi la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan şi Belogracic.
Mişcarea memorandistă a fost sprijinită cultural şi politic de locuitorii Oltului, prin înfiinţarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor – Secţia Olt, prima filială provincială din ţară cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu. În Marele Război pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu – Bumbeşti, în Dobrogea la Cernavodă, pe Neajlov, la Panciu – Mânăstioara, dând ţării tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfinţirea marelui ideal naţional.

La 14 noiembrie 1916 armata română distrugea podul de peste Olt în încercarea de a stăvili ofensiva inamică. Slatina a fost bombardată sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercării trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtişoara, Teslui, Colibaşi şi Moşteni.
Dintre eroii neamului care au murit în bătăliile marelui război al reîntregirii îl menţionăm pe căpitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanteria Slatina, pe căpitanul Ioan Călugarul.
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 a generat în o puternică solidaritate şi o nestrămutată hotărâre întru desăvârşirea unităţii statale. Ziarele timpului , "Opinia Oltului", "Voinţa Poporului" relatează atmosfera de caldă simţire românească din judeţul nostru, exprimă adeziunea deplină a locuitorilor Oltului la actul unirii.
Istoria judeţului Olt a înscris pagini de esenţă în istoria naţională a românilor prin contribuţii majore la cunoaşterea şi aprofundarea unor aspecte şi evenimente, unele dintre ele rămânând cu valoare de unicat.

Judeţul Olt este unul dintre cele 41 de judeţe în care este împărţit teritoriul României, fiind condus de către prefect şi organizat în 112 unităţi administrativ-teritoriale, din care două municipii (Slatina şi Caracal), 6 oraşe (Balş, Corabia, Scorniceşti, Potcoava, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt) şi 104 comune cu 377 sate, ocupând o suprafaţă de 5.498 km² din teritoriul României.
Municipiul Slatina, reşedinţa judeţului, a fost pentru prima dată atestată documentar în Hrisovul în limba latină din 20 ianuarie 1368, prin care Vladislav I Vlaicu, Domnul Ţării Româneşti scuteşte negustorii braşoveni de plata unor vămi precum cea de la Slatina. Vechi centru comercial si vamal, Slatina a cunoscut o dezvoltare alertă abia după înfiinţarea uzinei de aluminiu, in anii '60, devenind o veritabilă capitală a aluminiului românesc.
Dacă secolul al XIX-lea marchează începutul procesului de industrializare în Slatina, în secolul XX deja devine un centru industrial puternic, cu un mediu de afaceri dezvoltat şi în domenii ca servicii, comerţ, turism.
Procesul de devenire a municipiului îşi găseşte reflectarea şi în evoluţia arhitecturii. S-au păstrat şi reabilitat vechile clădiri din centrul istoric, dar s-au demarat şi ample activităţi edilitare, ridicându-se clădiri administrative şi cartiere moderne, dând astfel o nouă imgine şi orientare arhitecturii Slatinei.
Fiind reşedinţa judeţului Olt, în municipiul Slatina îşi află sediul numeroase şi importante instituţii reprezentative pe plan local şi regional.

Municipiul Caracal, fostă capitală a Romanaţiului, a fost pentru prima dată atestat documentar printr-un act comercial datând din 17 noiembrie 1538. Este una din localităţile bine individualizate, cu vechi tradiţii în urbanistica ţării, cu importante contribuţii de-a lungul vremii la viaţa economică, culturală şi socială a judeţului. Printre edificiile publice cu o semnificaţie deosebită în ambianţa urbană a Caracalului pot fi menţionate, fără îndoială, teatrul, palatul administrativ şi parcul.
Orașul Corabia – situat în partea de sud a judeţului Olt, pe malul stâng al Dunării a fost înfiinţat în 1871 prin Legea fondării oraşului Corabia. Oraş şi port la Dunăre, la sfârşitul secolului al XIX-lea a putut fi considerat al doilea port, ca importanţă economică după Brăila. Vechi port fluvial, Corabia se particularizează printr-o imagine aparte faţă de celelalte centre urbane ale judeţului, datorită aliniamentului şi simetriei străzilor, trăsătură caracteristică de fapt tuturor porturilor de pe malul Dunării.
Industria locală s-a dezvoltat în domeniul prelucrării pieilor, a firelor şi fibrelor sintetice, a producţiei obiectelor din metal şi subansamble pentru diferite unităţi.

Populaţia judeţului Olt în 2009 era de 465.019 locuitori, fiind comasată în mediul urban 189.064 locuitori şi în mediul rural 275.955 locuitori.
Forţa de muncă: Total judeţ 66.735 astfel:
- Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit 1.292
- Industrie şi construcţii 33.116
- Servicii 32.327

Modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar la nivelul judeţului Olt, în conformitate cu politica educaţională la nivel naţional este urmărit de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt ca organ descentralizat de specialitate, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Inspectoratul Şcolar Judeţean propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării reţeaua de şcolarizare din raza lor teritorială, în conformitate cu politica educaţională, a studiilor de prognoză, după consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale, a agenţilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi şi asigură împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor pe durata învăţământului obligatoriu.

Printre unităţile de învăţământ de marcă ale judeţului Olt se numără Colegiul Naţional "Radu Greceanu" – Slatina, Colegiul Naţional "Ioniţă Asan", Colegiul Naţional "Ion Minulescu".
În ultimii ani judeţul Olt a obţinut rezultate deosebite la concursurile şi olimpiadele şcolare, etapele naţionale şi internaţionale, mulţi dintre elevii unităţilor de învăţământ obţinând burse de studiu la universităţi de marcă din străinătate: Franţa, Germania, Belgia, Olanda, SUA.
În cadrul învăţământului universitar în judeţul Olt funcţionează: Colegiul Naţional Agricol "Carol I" Slatina unde se pot frecventa cursurile facultăţii de management a dezvoltării rurale şi inginerie economică în agricultură şi ale facultăţii de medicină veterinară, ambele facultăţi fiind coordonate de Universitatea de Agronomie şi Medicină Veterinară Bucureşti.
Ştiinţele juridice pot fi studiate în cadrul facultăţilor de ştiinţe juridice, filiale ale Universităţii din Piteşti şi Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu.
Colegii de informatică şi limbă engleză, filiale le Universităţii Piteşti funcţionează în cadrul Colegiului Naţional "Ion Minulescu".

Starea de sănătate a populaţiei la nivelul judeţului Olt se asigură printr-un sistem integrat de servicii medicale oferit de asistenţa medicală primară, ambulatorie de specialitate şi cele 5 spitale generale, unul de psihiatrie cronici şi unul de pneumoftiziologie, care asigură servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgenţă, de recuperare şi paliative, precum şi pre, intra şi postnatale.
În conformitate cu prevederile Contractului cadru între Casa de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale, medicii de familie în judeţul Olt sunt organizaţi în cabinete medicale individuale şi cabinete medicale private.
În cabinetele medicale individuale existente pe raza judeţului Olt îşi desfăşoară activitatea medici de familie care sunt în relaţie contractuală cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Olt Creşterea calităţii serviciilor medicale se face şi prin acoperirea întregului teritoriu al judeţului Olt cu medici de familie, medici specialişti, medici stomatologi şi alt personal medico-sanitar.

Economia României şi implicit a judeţului Olt, economie total centralizată sub regimul comunist,a reuşit să depăşească dificila perioadă de tranziţie, astfel dezvoltându-se economia de piaţă prin încurajarea privatizărilor şi investiţiilor străine, considerate încă insuficiente.

Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt:
- metalurgie
- construcţii maşini
- construcţii civile şi industriale
- industria energetică
- petrol
- industria alimentară
- industria textilă
- agricultura.
Sectorul primar este reprezentat de industria extractivă - Schela Ciureşti, iar sectorul secundar este reprezentat de SC ALRO SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA Slatina.
Sectorul tertiar este reprezentat de SC ALPROM SA SLATINA, SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BALȘ.
Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate în care 20,9% din populaţia judeţului realizează peste 65% din volumul activităţilor productive. Este reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

S.C. ALRO S.A. are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea aluminiului la intern si la extern, know-how, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare; producerea şi comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si sârma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati de ambalare, transporturi si prestări servicii; colectarea, prelucrarea şi livrarea deşeurilor refolosibile.

Pe plan intern, principalii parteneri sunt: Alprom Slatina, IPROEB Bistrita, Sidex Galati.
S.C. ALTUR S.A., societate înfiinţată în anul 1979 a fost transformată în anul 1991 în societate pe acţiuni. În prezent ALTUR este o societate cu capital integral privat.
Prin produsele pe care le realizează ALTUR SA Slatina este un furnizor important pentru multe sectoare industriale din care putem aminti:
- industria de autoturisme de oraş şi de teren;
- industria de tractoare şi maşini agricole;
- industria de autovehicule pentru transport marfă şi pasageri;
- industria electrotehnică şi a sistemelor de încălzire cu gaze.
În anul 2000 ALTUR avea o cifră de afaceri de 13,6 milioane de EURO, iar în anul 2005 cifra de afaceri realizată a ajuns la valoarea de 19,4 milioane de EURO.
Datorită varietăţii şi calităţii produselor fabricate, firma este un furnizor important pentru industria europeană a sistemelor de frână şi pentru industria centralelor termice producând sisteme de evacuare gaze arse.
Începând cu anul 1998 ALTUR este certificată ISO 9001 şi recertificată în 2001 cu ISO 9001/2000.

Potenţialul râului Olt a fost pus în valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale care contribuie la producerea unei cantităţi însemnate de energie electrică.
Sucursala Hidrocentrale Slatina, una dintre cele 12 sucursale ale Societăţii Hidroelectrica, are in administrare opt hidrocentrale, insumand o putere instalata de 379 MW, respectiv o productie medie de energie de 890 GWh/an.
Lungimea sectorului amenajat este de 116,7 km, iar căderea brută între prima si ultima centrala a cascadei este de 114 m. Volumul de apa total al celor opt lacuri de acumulare este de 692,6 milioane de metri cubi, acoperind o suprafata de 10.236 ha, la nivelul retenţiei normale. Cel mai mare lac de acumulare al cascadei este lacul Strejeşti cu un volum de 225 milioane de metri cubi si o suprafaţă a luciului de apa de 2378 ha.
Primele trei hidrocentrale (Strejeşti, Arceşti si Slatina) din sectorul aferent Sucursalei Hidrocentrale Slatina sunt amplasate pe cursul mijlociu al râului Olt, iar urmatoarele cinci hidrocentrale (Ipotesti, Drăgănesti, Frunzaru, Rusănesti si Izbiceni) sunt amplasate pe Oltul Inferior.

Industria mică si medie este reprezentată de industria textilă.
S.C. MINATEX S.R.L., firmă cu capital integral privat, este reprezentativă în industria confecţiilor textile la nivelul judeţului Olt. Cei 320 de angajaţi confecţionează cu ajutorul maşinilor de ultimă oră în cele două hale industriale, îmbrăcăminte dame şi echipament militar, producând lunar 50.000 articole. S.C. MINATEX SRL este certificată ISO 9001 SRAC/IQ NET.
În domeniul industriei alimentare activează firme care produc si comercializează produse specifice, dintre acestea remarcându-se SC Leader International SA, firmă recunoscută ca fiind parte a unuia dintre cele mai puternice holding-uri din România cu o largă arie de activitate: producerea fructelor, strugurilor şi vinului, producerea legumelor de seră, a legumelor de câmp, conservarea legumelor şi fructelor şi activitate de import-export.
În domeniul construcţiilor activeaz firme, familiale si persoane fizice independente, printre care S.C. SCADT S.A. Slatina, S.C. OLTDRUM S.A. Slatina, S.C. GRUPPRIMACONS S.R.L. Slatina, S.C. CONDOR PÃDURARU S.R.L. Slatina, S.C. VLAD CONSTRUCT S.A. Slatina.
O importantă companie olteană în domeniul construcţiilor este S.C. RASUB SRL, firmă care execută o întreagă gamă de operaţiuni în domeniul construcţiilor civile (clasice şi uşoare) şi industriale (hale şi drumuri), finisaje şi amenajări interioare/exterioare, consolidări.

Restructurarea economică a avut un impact major asupra forţei de muncă din judeţul Olt. După restructurare, două sectoare nişă au apărut ca fiind în mod particular competitive şi cu o notabilă tendinţă de creştere pe piaţa productivităţii, şi anume sectorul confecţiilor si cel alimentar.
"Sectoarele nişă" promiţătoare, ca sectorul confecţiilor si cel alimentar pot fi sprijinite in dezvoltarea lor deoarece apar ca fiind competitive pe piaţă si pot exploata avantajele naturale.
Dezvoltarea procesării produselor agricole (cereale, plante oleaginoase, plante tehnice, legume, fructe) constituie o ramură importantă a industriei alimentare prin realizarea unor investiţii in crearea de întreprinderi producătoare de uleiuri comestibile, sucuri naturale de fructe si legume, conserve de legume, gemuri si dulceţuri prin valorificarea potenţialului agricol, pomicol şi legumicol al judeţului Olt.

Condiţiile naturale relieful, clima şi solul au asigurat condiţiile optime pentru dezvoltarea în judeţ a tuturor ramurilor agriculturii: cultura mare, horticultura, creşterea animalelor. Astfel, agricultura a devenit o îndeletnicire de bază a locuitorilor Oltului.
Ca organizare, în judeţ se disting trei forme principale de expoataţii agricole: familiale simple, care reprezintă mica proprietate, exploataţii agricole organizate asociativ, ce funcţionează ca societăţi agricole cu personalitate juridică, dar fără caracter comercial şi societăţi comerciale create din fostele unităţi de stat.

Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 434.834 ha, în context naţional fiind pe locul şapte, din care:
- plantatii viticole – 7.634ha – locul 11 pe ţară;
- plantatii pomicole – 6.416ha – locul 14 pe ţară;
- păşuni – 31.784 ha – locul 37 pe ţară;
- fâneţe – 529 ha – locul 34 pe ţară;
- suprafata arabilă – 393.254 ha – locul 6 pe ţară.
Suprafaţa cultivată totală în anul 2009 a fost de 331.289 hectare.

Din punct de vedere al structurii agricole, se evidenţiază cu un important potenţial viticol comunele Sâmbureşti, Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomireşti, Strejeşti, Mărunţei, iar în domeniul legumicol localităţile din lunca Dunarii şi de-a lungul râurilor Olt si Olteţ.
Reprezentativă societate agricolă în judeţ şi, de asemenea, o importantă producătoare de vinuri de marcă, vechi şi curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Regală şi Sauvignon, ţuică şi rachiuri naturale, prune şi mere în stare proaspătă este S.C. VITIPOMICOLA S.A. SÎMBURESTI.

Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare, neexploatat încă suficient si care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini.
Astfel, cu toate că oferă o mare varietate de atracţii şi puncte de interes de la vestigii istorice, monumente arhitectonice, la cunoşterea artei populare şi practicarea vânătorii şi pescuitului, Judeţul Olt nu este considerat una din destinaţiile turistice de primă mărime din România. În plus, reşedinţa administrativă a judeţului, municipiul Slatina, se află la doar 50 km distanţă de Craiova, 75 km de Piteşti şi 220 km de Aeroportul Internaţional Otopeni-Bucureşti.

Lebede pe râul Olt

ca pădurea Reşca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului. Vânătorilor li se oferă şi posibilitatea cazării în cabanele de vânătoare Reşca şi Seaca. Fondul piscicol oferă largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunăre (unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), pe lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, plătica, ştiuca, caracuda, roşioara, bibanul), destul de numeroase în judeţ: Giucov, Sâiu, Potolu, Clocociov, Piscani şi Rusciov.

Cabana Reşca

De asemenea, judeţul nostru deţine resurse turistice antropice cu potenţial culturalistoric printre care:
Situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Fărcăsele, Slătioara şi Bugiuleşti, urme ale culturii neolitice Vădastra, la Vădastra şi Sălcuţa, vestigiile geto-dacice de la Sucidava (satul Celei) şi Acidava, vestigiile romane de la Sucidava şi Romula (actualul sat Reşca):
Monumente istorice şi de artă de factură religioasă:
Chiar în oraşul Slatina este situată Mănăstirea Clocociov (1645), în a cărei incintă se găseşte un muzeu ce deţine o importantă colecţie de artă veche românească: icoane, piese de artă decorativă din argint, broderii, ţesături şi sculpturi în lemn, cărţi cu ilustraţii gravate în lemn. Impresionante sunt patru icoane împărăteşti: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Iisus, Sfântul Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului, piese de mari proporţii.
De Mănăstirea Clocociov ţine Schitul Strehareţ (1671), aflat la 1,5 km de Slatina, considerat de asemenea monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Exemplar valoros al arhitecturii munteneşti din sec. al XVI-lea, Mănăstirea Călui - Comuna Călui, începută de boierii Craioveşti la 1516 în vremea lui Neagoe Basarab, biserica a fost definitiv terminată de fraţii Buzeşti în 1588, arhitectura mănăstirii surprinzând prin proporţiile grandioase ale turlei şi prin decoraţia faţadelor.

Mănăstirea Brâncoveni – Comuna Brâncoveni, vast şi important ansamblu monastic, rezidită şi fortificată de Matei Basarab, în anul 1640 a fost terminată de către Constantin Brâncoveanu. Valoarea acestei ctitorii este sporită de bogăţia decorului pictat cât şi frumuseţea sculpturilor din piatră.

Biserica "Sf. Gheorghe" (1877), "Sf. Arhangheli" (1512), Catedrala "Ionaşcu" - municipiul Slatina, şi "Sf. Treime", Biserica domnească (1598) - din Caracal, "Adormirea Maicii Domnului" (1839), şi biserica de lemn de la Leleasca, "Cuvioasa Paraschiva" (sec. al XVI-lea)-comuna Iancu Jianu, sunt doar câteva dintre lăcaşurile de cult de pe teritoriul judeţului Olt.
Muzee şi case memoriale: muzeul judeţean din Slatina, muzeul de istorie din oraşul Caracal (sec. al XIX-lea), muzeele săteşti de la Orlea, Vădastra şi Stoicăneşti, casa memorială Iancu Jianu (sec. al XVIII-lea),
Complexul memorial Nicolae Titulescu, situat în localitatea omonimă, oferă vizitatorului ocazia să cunoască viaţa celui care a fost un eminent diplomat şi un mare om politic. Casa a fost restaurată şi deschisă publicului în anul 1982, aici fiind expuse documente, obiecte de mobilier şi veşminte, fiind o reuşită reflectare a ambientului timpului în care a trăit, a creat şi a gândit cel care a fost Nicolae Titulescu.
Potenţialul agroturistic din judeţ se remarca in zonele rurale unde s-au pastrat tradiţiile populare, existând conditii de găzduire a potenţialilor turişti: zonele Vitomireşti, Ianca, Vădastra si Oboga. Statistic, numărul turiştilor în judeţul Olt la finele anului 2005, a fost cu 9,3 % mai mare faţă de anul 2004.

La nivelul judeţului Olt există un număr mare de societăţi al căror domeniu de activitate este comerţul, iar peste 200 dintre acestea au beneficiat de investiţie străină.
Sectorul comercial prioritar la nivelul judeţului Olt il reprezintă comerţul en-detail, cu o distribuţie organizată.
Activitatea comercială in judeţ este caracterizată de urmatoarele aspecte:
- sectorul public deţine ponderea la mărfurile nealimentare, iar sectorul privat la mărfurile alimentare;
- comerţul public este deţinut in proporţie de 80% de comerţul cu carburanţi, comerţul cu amanuntul in magazine nespecializate si comerţul cu amanuntul cu produse din carne;
- in sectorul privat volumul de vânzări pe tipuri de comerţ variază de la 9 % pentru comerţul cu băuturi alcoolice la 98 % pentru comertul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturi si produse din tutun in magazine.

Cultura populară tradiţională din judeţul Olt prezintă o serie de aspecte particulare care definesc specificul valorilor materiale şi spirituale create de oamenii acestor locuri. Portul popular din judeţul Olt ocupă în ansamblul costumului românesc un loc aparte prin trăsăturile sale particulare, îmbogăţind repertoriul ornamenticii populare româneşti cu motive originale, de o deosebită valoare plastică.

Gospodăria ţărănească specifică judeţului Olt s-a individualizat de-a lungul timpului, în funcţie de condiţiile istorice şi social-economice.
În judeţul nostru au existat admirabile exemplare de case ţărăneşti lucrate cu multă măiestrie artistică, adevărate monumente de arhitectură în lemn şi zidărie. Arhitectura în partea de sud a judeţului este reprezentantă de casa din pământ şi bordeiul, iar pentru Câmpia Boianului – casa din paiantă şi bordeiul.
Un meşteşug bine cunoscut în judeţul Olt este olăritul, apărut încă din neolitic şi care avea să deţină în zonă o înflorire fără seamăn. Astăzi mai sunt în Olt trei centre de olari: Oboga, Romana, Corbeni care mai lucreză ceramică smălţuită şi nesmălţuită în diverse forme dar care şi-au pierdut utilitatea fiind folosite pentru decor.
Alte meşteşuguri populare conservate în judeţul Olt sunt: cojocăritul – Vădastra, torsul, cusutul – Priseaca, Curtişoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn şi os – Câmpia Boianului, pictura populară pe lemn şi sticlă – Corbu, măşti şi căluş – Osica, feroneria – Brâncoveni.
Cu origini pierzându-se în epoca pre-romană, căluşul este considerat de specialişti cel mai vechi şi mai spectaculos dans popular românesc. S-a perpetuat prin vremi, supravieţuind până astăzi mai ales în sudul ţării. Căluşul românesc a fost inclus de UNESCO, la sfârşitul anului trecut, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii. Recunoaşterea vine într-un moment în care, acolo unde nu a dispărut deja, căluşul este transformat într-un produs comercial, de scenă, tot mai puţin autentic şi viu. Înscrierea pe lista UNESCO a patrimoniului mondial imaterial constituie, o şansă pentru supravieţuirea sa. Judeţul Olt este parte principală a proiectului tocmai datorită existenţei şi contribuţiei esenţiale la promovarea jocului popular românesc a Ansamblului «Căluşul», singurul cu acest nume din România, cunoscut pe plan mondial şi care a devenit astfel marca proiectului UNESCO.
Viaţa culturală a judeţului Olt s-a dezvoltat în ultimii ani antrenând şi valorificând talentul fiilor Oltului în multe domenii: artă plastică, muzică, teatru, pictură, literatură, poezie.
Muzeul Judeţean Olt, fondat în 1952 prezintă un patrimoniu bogat în colecţii, cele peste 25.000 piese fiind specifice pentru cultura şi civilizaţia Oltului, multe din acestea unicate, aparţinând patrimoniului naţional cultural.

Muzeul Judeţean Olt funcţionează în clădirea fostului Palat Administartiv (monument istoric), construit în 1887. Muzeul dispune de colecţii de picturi, desene şi ilustraţii aparţinând unor artişti români reprezentativi, cum ar fi: Octav Băncilă, Alexandru Ciucurescu, Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Ion Popescu-Negreni, Spiru Vergulescu, Nicolae Truţă.

Secţia de etnografie a muzeului deţine colecţii structurate pe domenii: obiceiuri, ceramică, textile, ţesături, metale, lemn, port popular. Sunt de remarcat cojoacele de Vădastra, renumitele scoarţe olteneşti, colecţia de ceramică (de Oboga, Corbeni şi Româna) şi colecţia de ouă încondeiate din Oboga. Bibliteca Judeţeană «Ion Minulescu» dispune de un fond de peste 22.000 unităţi de bibliotecă (volume, cărţi, cotidiene, săptămînale, discuri, CD-ROM-uri, filme artistice şi documentare, manuale pentru invăţarea limbilor străine).
Centrul Cultural «OLTUL» îşi propune conservarea tradiţiilor folclorice şi a artei populare în judeţul Olt, deţinând ansamblul profesionist «Plaiurile Oltului», ansamblu recunoscut în mediul artistic, laureat a numeroase premii naţionale şi cu participări numeroase la festivaluri folclorice internţionale. Festivalurile naţionale ale datinilor şi obiceiurilor, sărbătorile populare, obiceiurile, evenimentele locale care se desfăşoară in judeţul Olt sunt:
- Festivalul Naţional «Căluşul Romănesc» - Slatina, Caracal, Vîlcele, Dobrun
- Festivalul Naţional «Sărbătoarea Pâinii» - Scorniceşti
- Festivalul Naţional «Pomul Vieţii», festival concurs adresat ceramiştilor populari,
- Festivalul Concurs de Doine şi Balade «De la Drăgăneşti la Vale»,
- Festivalul Concurs de Umor «Oltenii şi…Restul Lumii»,
- Festivalul Naţional de Muzică Folk şi Poezie «Ion Minulescu»,
- Festivalul Concurs de Muzică Uşoară şi Populară «Corabia de Aur»

• Matei Basarab (1632 – 1654) – domn al Ţării Romăneşti.
• Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) – domnitor, născut în comuna Brâncoveni.
• Alexe Marin (1814 – 1895) născut în Slatina, profesor de fizică şi chimie, primul profesor de chimie al Universităţii Bucureşti, autor al proiectului primei rafinării, autor al proiectului iluminării cu gaz al capitalei.
• Aurelian Petre S. (1833 – 1909) născut în Slatina, organizatorul învăţământului agricol şi economic, fondatorul primei expoziţii economice a României în străinătate.
• Marius Bunescu (1881 – 1971) născut în Caracal, pictor peisagist, organizator al Galeriei Naţionale de Artă, fondatorul Pinacotecii Caracal.
• Dumitru Caracostea (1879 – 1964) născut în Slatina, profesor universitar, creatorul comparativ în artă, eminescolog.
• Virgil Carianopol (1908 – 1984) – poet şi scriitor, publicist născut în 1908 la Caracal.
• Eugen Ionescu (1909 – 1994) dramaturg francez de origine română, creator al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze, născut la Slatina.
• Cristea Mateescu (1894 – 1979) – inginer energo-hidrotehnician, proiectant al hidrocentralelor Bicaz, Argeş, membru al Academiei Române, profesor universitar.
• Ion Minulescu - S-a născut în noaptea de 6 spre 7 ianuarie la Bucureşti. Copilăria şi-a petrecut-o la Slatina.
• Ion Popescu Negreeni (1907 – 2001) - pictor, memorialist, profesor universitar.
• Petre Pandrea (1904 – 1968) – jurnalist, filolog, memorialist.
• Dumitru Popovici (1902 – 1952) – profesor universitar doctor filolog, fondator de reviste.
• Ion Potopin – scriitor, muzicolog, poet născut la Potopin Dobrosloveni.
• Nicolae Teodorescu născut în 1889, la Rădeşti Oporelu, inginer genetician, prof. univ. dr., creatorul rasei merinos ovine - Merinosul de Pallas, fondatorul fermei model "Oeria Pallas", membru al Academiei Române,
• Nicolae Titulescu – născut la 4 martie 1882, şi-a petrecut copilăria la ţară, pe moşia tatălui sau, în comuna Tituleşti, din Judeţul Olt. S-a afirmat ca mare orator în şi s-a impus în chip deosebit ca diplomat de talie internaţională.